Vrei să fiu român? Fă-mi un demo

 

Tweet

Luni voi participa la un exercițiu de imaginație colectivă. Știu ca școala românească se luptă cu irelevanță și analfabetismul funcțional. Știu și că statul român tratează cercetarea ca pe mere pădurețe. De aceea mă duc luni să-mi închipui, cu ochii deschiși, cum ar putea arăta România dacă o căptușim cu țesătura hiperconectată a lumii digitale.

La standuri și în pitch-uri vor fi mănuși de diagnoză a bolii Parkinson, dozatoare smart de medicamente, ghivece istețe, încărcătoare wireless, șepci inteligente, soluții pentru sere și apicultori, aplicații de securitate, comerț, monitorizare a vieții urbane sau a propriei ființe. Demo Day e ziua de agitație maximă pentru studenții și tinerii ingineri/inginere care absolvă cu succes acceleratorul Innovation Labs 2017, făcând, desfăcând și refăcând 40 de prototipuri ale unor produse digitale cât mai captivante. La fiecare Demo Day la care am fost, din 2013 încoace, am ieșit surprinsă, un pic mai optimistă și nițel mai patriotică decât am intrat.

În școală copiii învață tot felul de lucruri transcrise din enciclopedii și compendii, parcă ar deveni cu toții critici literari și oameni de știință în laboratoarele secolului al XIX-lea. Salamandra este un amfibian. Șarpele este reptilă și, poate nu vă vine să credeți, are coadă. Șopârla nu are lobi la urechi. Iar melcul are trei buze, un dinte circular, o limbă zimțată, un zâmbet probabil fermecător și cochilia căptușită confortabil cu sidef. Predictibil, după ani în care programa le cere să stăpânească nuanțele pronumelui reflexiv dar fără să fie ei înșiși reflexivi, copiii români au scoruri foarte slabe la exercițiile comparative de citire, matematică și științe precum PISA 2015. În Polonia, 15,8% dintre elevi sunt performanți la nivel global (au scoruri peste media OECD la cel puțin un subiect) iar 8,3% sunt slabi (cu scoruri sub media OECD la toate cele trei subiecte). În România, 4,3% sunt performanți la nivel global și 24,3% sunt slabi. Nu stăm prea bine [2].

Dar copiii noștri supradotați? Cei care vor învăță modurile verbului și chimia organică și biologia păsărilor picioroange? Puținii performeri și olimpici vor fi apoi sugrumați de nivelul ridicol al finanțării naționale pentru cercetare și dezvoltare. Cine, unde și cu ce să descopere noi materiale, forme de energie sau antibiotice? În graficul de mai jos vedeți procentul din PIB alocat de diferite țări către cercetare și dezvoltare, comparativ în 2008-2009 față de 2014 și față de ținta asumată prin strategiile naționale. Ghici unde este România? În 2008 alocam aproximativ 0,5% și am scăzut în 2014, păstrându-ne ipocrit distanța față de măreața țintă de 2% (graficul este preluat din raportul Eurostat [1])

Dar nu-i totul pierdut. De când www-ul a transformat omenirea într-un organism colectiv hiperconectat, observăm o mutație a abilităților și competențelor. Oamenii obișnuiți câștigă superputeri din genul rezervat, odinioară, experților din straturile sociale superioare. Milioane de oameni obișnuiți au scris Wikipedia, care a îngropat marile enciclopedii precum Encarta, a trimis în umbră Encyclopedia Britannica și a devenit pielea informativă a vieții de zi cu zi. Prin platforme de crowdfunding finanțăm cu gurițe mici, din 5 în 5 euro, creatori din toate artele. Cititorii scriu conținut pentru ziare, șoferii se orientează prin alerte distribuite de trafic, spectatorii critică filme – și oferim cu toții servicii de transport public, cazare, sfaturi de viață  și nenumărate alte servicii transprofesionalizate, spre uimirea și dizlocarea experților din aceste zone.

De bine sau de rău, țesuturile sociale se transformă în țesături sociale, în care ițele sunt trase și împinse de mulți oameni obișnuiți, alături de experți. Competențele tradiționale nu devin irelevante, dar se agregă, se combină, se transformă și apar uneori acolo unde nu te aștepți. Ei bine, România are mulți copiii obișnuiți care, cu sau fără abilități școlare, ajung oameni obișnuiți, trăiesc, migrează, se întorc, reflectează. Priceperile pe care le dobândesc, experiența lor de viață poate fi materia primă în noua alchimie a hiperconectivității. Această convertire se va produce în măsura în care vor fi captate de noile țesături digitale – în rețele ale colaborării, diagnozei, modelării predictive și construirii de reputații.

Tinerii de la DemoDay construiesc astfel de pânze sociale ce vor putea capta și agrega pasiunile, abilitățile, talentele oamenilor obișnuiți din România. Soluțiile de monitorizare și control automat al culturilor conectează viticultorii de vița de vie și agricultorii de plantele din sere; șapca cu senzori de ultraviolete ne conectează cu propria piele expusă la radiații. Piețe digitale conectează artizanii de clienți, distribuitorii de căutători, cei care caută sfaturi cu cei care vor sfaturi, și ne oglindesc pe noi înșine într-o reflecție a propriilor preferințe, prin care putem decide ce ne dorim cu adevărat. Mănușa cu senzori înregistrează tremurul mâinii pentru suferinzii de Alzheimer, sporind precizia diagnozei, în timp ce alți senzori ne leagă de obiecte pierdute, de apartamentul nostru și aparatele din el, de plante în ghivece istețe și de roșiile crescute pe balcon.

Este critic să regândim școala în toate etapele ei și să finanțăm motivant educația și cercetarea, atât prin nivelul resurselor cât și prin regulile de recompensare. Aici nu încape discuție. Simultan, este vital să ne păstrăm și să intensificăm avantajul pe care, aproape incredibil, am reușit să îl construim în România în industria IT&C.

Innovation Labs a pornit în 2013 din Facultatea de Automatică și Calculatoare a UPB și asociația Tech Lounge, ambele vis-a-vis de Apaca. Fosta fabrică a devenit un simbol pentru gloria, eșecul, și restructurarea industriei manufacturiere românești. Bulevardul Iuliu Maniu desparte acum platforma Apaca de alte feluri de platforme care compun noua țesătorie a României, încrucișând ițele vieților noastre digitale. În România stăm catastrofic la autostrăzi, dar mult mai bine la fibra optică.  Digitalizarea României nu este opțională, ci strict necesară pentru a scurtcircuita cât de cât lunga listă de handicapuri moștenite și auto-generate în competiția cu alte economii și societăți.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Nu mai rezonez cu „Braţele nervoase, arma de tărie”, nici cu „Vis de răzbunare negru ca mormântul” . Dar iată: „fiii tăi trăiască numai în frăţie”! De la an la an, chiar de la zi la zi, sunt imaginate și mediate noi forme de colaborare, reputație și încredere, nemaivăzute și nemaînchipuite. Acestea circulă peste granițe, toate limbile lumii, conectând oameni de pe tot globul într-o picosecundă. Desigur, ele și dezleagă, izolează, polarizează. Depinde cum le prinzi și cum te prind. Tinerii din DemoDay și mentorii lor sunt printre cei care țes firele noii Românii – într-o invitație urgentă de a ne redescoperi.  Luni mă duc să-mi închipui, alături de ei&ele, o posibilă țărișoară digitalizată.

Referințe

1.      Eurostat. 2016. Europe 2020 indicators – research and development, March 2016. Retrieved from http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Europe_2020_indicators_-_research_and_development#Further_Eurostat_information

2.      OECD. 2016. PISA 2015 Results in Focus. Retrieved from http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

 
 
Contributors 16 19-05-2017 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 68 Pagina incarcata in 0.139340877533 secunde