Vine Boboteaza! Tradiții și superstiții. Vezi ce se spune în popor despre fetele care cad pe gheață în această zi

 

În data de 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului cunoscuta si sub denumirile “Aratarea Domnului” sau “Epifania”. Aceasta, alături de ziua Sfantului Ioan, din 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Nasterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, de aceea Biserica mai numeste Boboteaza si “Aratarea Domnului”, “Dumnezeiasca Aratare” sau “Epifania”, aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand “aratare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza inseamna innoirea omului crestin, scrie stirileprotv.ro

Dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu “Chiralesa” de Boboteaza, dar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, fiind vizati doar cei care purtau numele Sfantului.

Ajunul, adica ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor. Tot in Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.

Sarbatoarea Botezului Domnului cuprinde, pe langa sfintirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa intrecere inot a barbatilor pentru a scoate din apa o cruce aruncata de preot si cel practicat de fete, care pun busuioc sub perna pentru a-si visa alesul.

La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti.

Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de “burechiuse” sau “urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa.
“Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna “Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand “Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).

Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli. Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

 
 
MistereRomania 520 03-01-2017 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 10 Pagina incarcata in 0.198739051819 secunde