Trovanţii din Vâlcea

 
Despre trovanti s-au spus multe: ca sunt de origine extraterestra, ca e bine sa te porti frumos cu ei fiindca altfel se pot razbuna. Oamenii sunt sfatuiti sa ii ude, pentru ca acesti bolovani misteriosi sa creasca si sa evolueze. Pietrele care cresc singure pot fi vazute in Costesti-Horezu, jud. Valcea, pe soseaua ce leaga Rm. Valcea de Tg. Jiu, intr-un muzeu in aer liber si in com. Maldaresti din apropiere. Unele teorii sustin ca trovantii s-au format in urma seismelor cu intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata. La Costesti insa, s-a remarcat o particularitate ce poate reprezenta un unicat la nivel mondial. Este vorba de prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. Alti specialisti considera ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal. Geologii afirma ca rocile ar fi rezultatul unor cimentari care au avut loc cu milioane de ani in urma, insa procesul nu e bine cunoscut. Cercetatorii sunt depasiti de misterul pietrelor adunate ca intr-un muzeu si ridica neputinciosi din umeri atunci cand trebuie sa explice aparitia, cresterea si inmultirea trovantilor. Trovantii au niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunea arata precum cea a unui trunchi de copac cu inele colorate. în urma cu peste sase milioane de ani, zona pe care cresc trovantii arata cu totul diferit fata de azi. Spatiul respectiv era ocupat de o delta, iar actuala cariera s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de pe continent.Conditiile esentiale de formare a trovantilor ar fi urmatoarele: existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice în nisipuri- sustin geologii. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel.Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mortilor. Zamisliri de nisip, formate prin compactarea acestuia in urma unor puternice seisme, trovantii de Costesti (li se mai spune si balatruci) sunt considerati a fi cele mai mari formatiuni geologice de acest tip din lume. In jurul lor s-a construit o adevarata mitologie: se spune ca aceste pietre ar fi vii si ca ar avea puterea de a influenta viata oamenilor. In zona, aproape ca nu este casa in ograda careia sa nu existe cel putin un trovant. Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie.Din pacate, multi localnici nu-si dau seama de comoara de langa ei. Au distrus multi trovanti pentru constructii. Minunati de straniile formatiuni, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au populat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate astea, pietrele aduc stari ciudate. Unii sateni spun ca nu se simt bine in preajma lor, ca acestea sunt lasate de extrateresti. De aceea, e bine sa le vorbesti frumos, prieteneste, altfel se razbuna si-ti fac rau. Nenorocirea, pentru muzeul cu pietre stranii de la Costesti, este ca multi turisti pleaca acasa cu trovanti ca amintire sau distrug, din neglijenta, minunatele exponate ale naturii. Autoritatile locale din Costesti au decis sa ia masuri pentru conservarea Muzeului Trovantilor. Obiectivul turistic, neglijat ani de-a randul, a fost inclus intr-un proiect cu finantare PHARE, program care vizeaza refacerea infrastructurii turistice din zona Horezu. In acest scop, Uniunea Europeana va pune la dispozitie peste 4 miliarde de lei vechi. O parte din acesti bani vor folosi la reabilitarea muzeului, dar si pentru construirea unei parcari in zona. Diversitatea de forme si marimi a trovantilor, gingasia si naturaletea pietrelor tacute care cresc dupa ploaie ( la patruzeci de minute dupa ce ploua, nisipul se transforma in piatra ), ne duc cu gandul nu la opere de arta create de oameni, ci la cele sase zile de munca prestate de Dumnezeu in folosul omenirii …

 
 
Internet 1629 14-07-2015 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 39 Pagina incarcata in 0.188138008118 secunde