Simboluri masonice

Simboluri masonice

18.06.2010

13216 accesari

1.Crucea intoarsa
Simbolul din figura 1.1 este văzut în genere ca un simbol satanic, probabil datorită negaţiei martiriatului lui Hristos. Media şi legendele moderne legate de apocalipsa şi conspiraţii satanice intreţin înţelegerea incorectă (sau poate doar incompletă) a simbolului.
În fapt, reprezentările din figurile 1.1 si 1.2 sunt numite de cunoscători “Crucea Sfântului Petru”. Se spune despre Sfântul Petru, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, că a refuzat sa fie crucificat asemeni lui Iisus, din umilinţă. Ca rezultat, sfântul a fost martirizat invers.
Figura 1.3 reprezintă “Crucea Lorraine”, un simbol apropiat de crucea întoarsă prin compozitia grafică. Originea este diferită: folosită iniţial de Ducele de Lorraine (de unde şi numele), a fost adoptată de alchimişti în perioada Renaşterii ca simbol al pamântului şi al sufletului materiei.
În 1940 simbolul Crucii Lorraine a fost folosit de Amiralul d’Argenlieu, ca simbol al rezistenţei Franceze, simbol opus svasticii naziste.

2.Svastica
De departe unul dintre cele mai controversate şi prost înţelese simboluri in cultura europeană recentă, svastica este un simbol ce traversează culturile întregului pământ. De la mozaicurile romane, la vasele Greciei Antice, la templele hinduse, picturile budiste, cultura nativilor Nord Americani, svastica este vazută ca un simbol religios. Numele “Svastica” provine din sanscrita unde “su” inseamnă “bun” iar “vasti” insemnă viaţă. Traducerea aproximativă ar fi “Viaţă bună”. Figurile 2.1 si 2.2 sunt reprezentări ale simbolului hindus Manji, reprezentând legătura universului cu pământul şi a binelui cu răul , toate aflate într-un echilibru dinamic, dat de terminaţiile crucii solare.
Figura 2.3 : civilizatiile precreştine din Europa vedeau Svastica drept un simbol solar, al fertilităţii şi puterii. Grafismul din figura 2.3 este reprezentarea “crucii tunetului”, marca zeului tunetului Perkons. Figura 2.4 este o svastică decorativă. Un simbol mai nou, derivat din svastica nazistă este simbolul neonazist din figura 2.6. Acest simbol este format din 3 cifre 7, ce formează împreună “777″, simbol al biruinţei asupra anticristului. Figura 2.5 a fost marca sectei Raelitilor pana in 1991. Grafismul descrie o galaxie ce se învârte într-o Hexagramă. Simbolul a fost considerat nepotrivit şi a fost redesenat în 1991. De mentionat este că secta raeliţilor nu are nici o legatură cu mişcarea neonazistă.

3.Steaua lui David
Steaua lui David sau “Magen David” în ebraică, este o hexagramă ce apare ca simbol în perioada 800-600 î.Hr. Simbolul este recunoscut ca marcă a iudaismului şi imagine a Israelului. Hexagrama este compusă din alăturarea a 2 triunghiuri, orientate în sus, respectiv în jos. Cele 2 triunghiuri au fost folosite în evul mediu de către alchimişti pentru a simboliza apa respectiv focul. Ce altceva simbolizează cele două triunghiuri? uniunea între femeie şi bărbat, echilibrul între bine şi rău, relaţia dumnezeu – om şi în acelaşi timp, în Kabala – perfecţiunea, “Sefirah Tifaret”. În antichitate simbolul hexagramei a fost cunoscut ca semn al imperiului ebraic. Odată cu cucerirea acestuia şi împrăştierea poporului evreu, a început să se răspândească şi simbolul. “Sigiliul lui Solomon”, cum mai este cunoscută steaua în lumea arabă şi în practicile oculte, este simbolizată, contrar aparenţelor, prin litera 7, formată prin adunarea celor 6 colţuri cu centrul hexagramei.
Figura 3.1 reprezintă simbolul poporului evreu, adoptat în 1948 alături de culoarea albastră. Figura 3.2 este un simbol Rasta, apărut în această religie prin practicile şi credinţele zioniste. Figura 3.3 este denumită Hexagrama Unicursală, numele fiind dat de posibilitatea de a desena acest simbol fară întrerupere. Este un simbol creat de Aleister Crowley, ocultist, francmason şi scriitor. Simbolul este purtat de adepţii mişcării religioase Thelema.
Figurile 3.4, 3.5 şi 3.6 sunt în ordine: Steaua Mesianică (imagine folosită de primele mişcări creştine), Hexagrama Raeliţilor (descrisa la punctul II) şi Sigiliul Mesianic (compus din simbolul mesianic al peştelui, folosit de primii creştini pentru a-şi declara apartenenţa la creştinătate, steaua lui David şi Menorah, unul dintre cele mai vechi simboluri religioase iudaice). Pe ultimul rând găsim Shatkona, în figura 3.7, o imagine hindusă folosită pentru a simboliza creaţia şi legătura între bărbat şi femeie, apă şi foc. Cea mai interesantă reprezentare a hexagramei o găsim în figura 3.8, alăturarea între un echer şi un compas, unul dintre cele mai cunoscute simboluri masonice. Alăturarea simbolizează creaţia divină şi înţelegerea de către umanitate a importanţei creaţiei. De multe ori simbolul este prezentat având litera “G” (God) în centru. Dacă veţi cerceta veţi descoperi că hexagrama însăşi este des folosită în simbolistica masonică.

4.Pentagrama
Pentagrama – un simbol transcultural, ce se poate găsi în cultura hindusă, greacă, romană, babiloniană etc. În ultimul secol însă a fost legat de trei mari concepte cultural – religioase: Satanismul, mişcarea Wicca şi Francmasoneria. De notat este că în general pentagrama reprezintă în multe culturi cele 4 elemente (pămant, foc, apă, aer) plus ceea ce este numit “suflet”. Alăturarea acestor 5 elemente dă naştere luminii, ordinii în univers. În genere pictograma satanică este reprezentată asemeni figurilor 4.1, cu un colţ îndreptat în jos iar in interiorul stelei – Capra Sabatică, greşit asemanată zeitaţii oculte Baphomet. Uneori simbolul este reprezentat înconjurat de 2 cercuri şi numere pitagoreice.
Un amănunt important este că steaua satanică nu este o negare a pentagramei Wicca iar diferenţierea orientării colţurilor (sus sau jos) este o diferenţiere modernă, aceasta neexistand până în secolul 19. Pictograma Wicca este încadrată într-un cerc de obicei, imaginea fiind un simbol al credinţei adepţilor. Totuşi, tinerii adepţi ce se tem de răspunsul social negativ pe care l-ar putea avea convingerea lor religioasă poartă obiecte ce reprezintă pentagrame stilizate asemeni celor din figura 4.2. Pentagrama este de asemenea un puternic simbol în Masonerie unde este folosită atat cu un colţ orientat în sus cât şi cu el în jos în cazul simbolului “Steaua Estului”, simbol al Grupurilor Masonice Feminine (figura 4.3).

5.Infinitul
Simbolul infinitului (5.1) a fost descoperit în anul 1655 de către matematicianul John Wallis şi a fost botezat 40 de ani mai târziu de către Bernoulli “lemniscus”, ceea ce în latină înseamnă “funda”.
Partea interesantă vine atunci cand privim simbolul din figura 5.2, simbolul alchimist pentru sulf, echivalentul în alchimie al sufletului uman. Totuşi, odată cu acapararea simbolului de catre biserica satanica lui Anton La Vey, simbolul este mai des vazut drept “Crucea Pontificală a lui Satan’.

6.Caduceul
Trei simboluri, reprezentând în aparenţă acelaşi lucru: Caduceul (figura 7.1) – simbolul zeului grec Hermes (Mercur la romani), ocrotitor al comerţului şi al hoţilor. Caduceul este întruchipat de 2 şerpi încolăciţi în jurul unui toiag ce prezintă în partea superioară 2 aripi.
Simbolul este folosit în mod eronat de anumite instituţii medicale în locul Toiagului lui Asclepios (figura 7.2). Asclepios sau Esculap este zeul medicinei şi este cunoscut ca fiul al lui Apollo. Se spune despre Asclepios că ar fi fost educat în arta vindecării prin medicină de catre centaurul Chiron. Asclepios ar fi fost, conform mitologiei grece, medicul argonauţilor, atât de priceput în arta vindecării încat putea aduce la viaţă morţii.
Se mai spune despre Esculap că avea 3 fiice: Meditrine, Hygeia şi Panacea, simboluri ale medicinei, igienei şi vindecării. De la Hygeia vine cel de-al treilea simbol al medicinei – Pocalul Hygeiei ( figura 7.3 ), simbol al vindecării şi regenerării.