Kovesi l-a dat exemplu negativ pe Laszlo Borbely la Consiliul Europei: Legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită

 

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat cazuistica de corupţie guvernamentală din România la conferința de la Strasbourg a GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE).

Ea a vorbit despre revizuirea legislaţiei privind imunitatea miniştrilor şi a achiziţiilor publice. Acestea ar fi câteva dintre măsurile de prevenire “absolut necesare” care trebuie luate în lupta împotriva corupţiei la nivel guvernamental în România, a declarat Kovesi.

Imunitatea miniştrilor şi egalitatea în faţa legii

Kovesi a declarat că “legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită şi trebuie limitată la durata mandatului lor”. Ea s-a referit la cazul unui ministru bănuit că a primit în jur 45.000 euro pentru a-şi influenţa subordonaţii să acorde contracte anumitor firme.

“Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de ridicare a imunităţii. Ancheta care îl viza pe ministrul în cauză nu a putut continua, dar a continuat în cazul altor două persoane implicate, care au fost condamnate la (…) închisoare. Ancheta contra ministrului a fost închisă pentru că imunitatea nu i-a fost ridicată. Este evident că în acest caz nu se poate vorbi despre egalitate în faţa legii. De aceea considerăm că legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită, imunitatea trebuie limitată la durata mandatului. Respingerea cererii de ridicare a imunității nu este motivată, iar votul parlamentarilor nu e public. Este dificil pentru mine să vă spun de ce au fost respinse solicitările în cazurile noastre”, a arătat şefa DNA.

Borbely a fost salvat de parlament, complicii lui sunt acum în puşcărie

Laszlo Borbely

Potrivit unor surse judiciare, şefa DNA s-a referit în discursul de la Greco la fostul ministru al Mediului din Guvernul Boc, udemeristul Laszlo Borbely.

Acesta a scăpat de puşcărie după ce a fost acuzat de trafic de influenţă, însă Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de ridicare a imunităţii de două ori.

Complicii fostului ministru salvat de puşcărie se află acum în penitenciar după ce la sfârşitul anului trecut au fost condamnaţi pentru corupţie.

Borbely a fost acuzat că, în 2011, pe când era ministru al Mediului că ar fi primit de la administratorul a două firme 50.000 euro ca să îl ajute să obţină lucrări hidrotehnice.

Tot în 2011, Borbely ar fi primit de la Ioan Ciocan, administratorul firmei Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, foloase necuvenite, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, în valoare de peste 80.000 lei, adică aproape 18.000 de euro. Ministrul ar fi primit foloasele necuvenite ca să îşi exercite influenţa asupra unor funcţionari din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” – instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor – şi să îi determine să favorizeze firma lui Ciocan la licitaţii.

Tot când era ministru în 2011, Laszlo Borbely, ar fi primit de la Anton Petru  Molnar, administrator la Azimut Com SRL Acăţari, foloase necuvenite, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, lucrări în valoare de peste 112.000 de lei, adică aproape 25.000 de euro ca să îşi exercite  influenţa asupra unor funcţionari de la „Apele Române” pentru a favoriza firma lui Molnar la licitaţii.

Fostul ministru nici măcar nu a putut fi anchetat. În schimb, Szepessy Szabolcs, fostul lui consilier, a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 6 luni cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă. Decizia a fost dată de Curtea de Apel Oradea şi este definitivă.

Cei doi afacerişti, Ioan Ciocan, administrator la Lescaci Com SRL Negreşti Oaş şi Anton-Petre Molnar, administrator la Azimut Com SRL Acăţari, au fost condamnaţi la 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru cumpărare de influenţă.

Magistraţii au decis confiscarea a peste 80.000 de lei de la Ciocan şi peste 112.000 de lei de la Molnar.

Alţi miniştri salvaţi de Parlament

Laszlo Borbely nu este singurul care nu a putut fi anchetat pentru că Parlamentul l-a protejat, chiar dacă este cazul cel mai strigător.

Nici Varujan Vosganian, Ovidiu Silaghi, Daniel Chiţoiu, Titus Corlăţean şi Victor Paul Dobre nu au putut fi cercetaţi penal întrucât Parlamentul nu şi-a dat avizul. De remarcat că în timp ce majoritatea Guvernului Boc şi-a protejat un ministru acuzat în Parlament, pe Laszlo Borbely, majoritatea USL a protejat 5 miniştri, pe Silaghi, Chiţoiu, Corlăţean, Vosganian şi Victor Paul Dobre.

Varujan Vosganian (PNL) a fost ministrul Economiei în Cabinetul Tăriceanu I. DIICOT a cerut Parlamentului în două rânduri avizul pentru anchetarea penală a lui Vosganian în dosarul Romgaz. Ca şi Videanu, Vosganian l-ar fi ajutat pe magnatul Ioan Niculae să obţină gaze la preţuri preferenţiale. Parlamentul a respins cererile aşa că Vosganian a scăpat de anchetă.


Ovidiu Silaghi (PNL)
 a fost ministru pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale în Guvernul Tăriceanu II. DNA a cerut avizul pentru anchetarea lui pentru trafic de influenţă, însă cazul a rămas în aer.

Ministru al Justiţiei şi apoi de Externe, Titus Corlăţean (PSD), a fost acuzat de DNA de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale în dosarul Diaspora, instrumentat după alegerile prezidenţiale din 2014. Parlamentul nu a aprobat însă ancheta în cazul lui Corlăţean.

La fel și în cazul lui Victor Paul Dobre (PNL), ministru delegat pentru Administraţie. Procurorii Parchetului General au cerut avizul Parlamentului pentru anchetarea penală a acestuia în dosarul “Nu e bine, domnule chestor!”, însă parlamentarii nu şi-au dat acordul.

De asemenea, procurorii DNA au solicitat avizul pentru anchetarea penală a vicepremierului şi ministrului de Finanţe în cabinetul Ponta I, Daniel Chiţoiu (PNL), în dosarul ASF pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Parlamentul nu a dat aviz aşa că ancheta în cazul lui Chiţoiu s-a închis.

Problematica achiziţiilor

Şefa DNA a vorbit la GRECO şi despre tipologia cazurilor de corupţie instrumentate de DNA în care sunt vizaţi miniştri.

“Cele mai multe tipologii se referă la domeniul achiziţiilor publice, la cum sunt administrate fondurile sau la numirea sau menţinerea unor persoane în anumite posturi”, a spus Kovesi.

Ea a făcut referire la cazuri în care miniștrii “primesc bani pentru a încheia contracte cu anumite companii sau pentru a-şi folosi autoritatea asupra subordonaţilor pentru a încheia contracte cu anumite companii”.

O altă tipologie menţionată de Kovesi a vizat cazurile în care un ministru în funcţie a derulat activităţi comerciale incompatibile cu poziţia lui, folosind informaţii obținute în baza funcţiei.

Soluţii

Procurorul-şef al DNA a enumerat câteva măsuri de prevenire a acestor infracţiuni de corupţie la nivel înalt, măsuri pe care le consideră “absolut necesare”:

– reglementări clare privind imunitatea,

– o mai mare transparenţă în achizițiile publice,

– revizuirea procedurilor pentru achiziţiile publice,

– prioritizarea investițiilor şi a plăţilor în funcţie de criterii obiective,

– stabilirea unor criterii clare şi obiective pentru numirea sau menţinerea în funcţie.

GRECO va monitoriza măsurile pe care le aplică statele pentru a preveni şi combate corupţia în funcţii precum şefi de stat, şefi de guvern, miniştri, precum şi înalţi funcţionari numiţi politic, cum ar fi vice-miniştri, secretari de stat, şefi şi membri ai birourilor miniștrilor.

 
 
RomaniaCurata 46 20-03-2017 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 14 Pagina incarcata in 0.131900072098 secunde