Haiducii olteni

 

Oltenia a fost o provincie greu de controlat. Nu a reusit nici Imperiul Habsburgic, care a fost nevoit sa renunte la provincia pe care o primise printr-un tratat de pace, ca urmare a luptelor de uzura cu haiducii.

Baba Novac este primul haiduc din istoria tarii noastre. S-a nascut în jurul anului 1530, în Serbia, în satul Poreci, actualmente Donii Milanovat, pe malul Dunarii, la mica distanta de Cetatea Severinului. Se tragea din vita voievodala, din neamul Basarabilor, iar tatal sau a fost sârb, fiind chiar pretendent la tronul Serbiei. Numele de „Baba“ poate veni si din româna si din sârba, însemnând „maretul“, „grozavul“ sau „teribilul”.  

haiducii olteni

Baba Novac, luptator impotriva turcilor

A fost, mai întâi, haiduc în Serbia, apoi în Oltenia. S-a aflat în slujba lui Mihai Viteazul, caruia i-a ramas credincios pâna la moarte. Una dintre cele mai mari fapte de vitejie a avut loc în primavara anului 1595, când, în fruntea a 700 de haiduci, a trecut Dunarea, si a ajuns pâna la Muntii Balcani, ca sa astepte armata turceasca, în fruntea careia se afla Pasa Hasan, care trecea muntii ca sa se întalneasca, la Sofia, cu sultanul. Baba Novac a atacat prin surprindere ostirea si l-a fugarit pe Hasan. A capturat carutele, caii, armele si tot tezaurul. Prin aceasta izbânda, Baba Novac a fost mereu unul dintre oamenii de nadejde din preajma lui Mihai Viteazu. Voievodul l-a trimis pe Baba Novac într-o incursiune în Banat, prin partile Lipovei, unde a învins în mai multe lupte. În Moldova, Baba Novac l-a urmarit pe Ieremia Movila. A fost prezent în mai toate bataliile purtate de marele voievod.    Pe cand se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Istvan Csaky, la porunca Dietei din Cluj, formata din nemesi  maghiari, si osândit la moarte. A fost ars pe rug la 5 februarie 1601, dupa care trupul i-a fost tras în teapa. Trupul a fost pus pe Drumul Feleacului.   Baba Novac a avut un frate, Radovan, dar si mai multi fii. Cel mai mare, Gruia, a apucat sa haiduceasca si sa lupte împreuna cu tatal sau.  Pe locul mosiei daruite de Mihai Viteazul lui Baba Novac se întinde actualul cartier craiovean Brazda lui Novac.  

Haiducia a luat amploare în timpul ocupatiei hasburgice

Haiducia a capatat o mare amploare dupa ce Oltenia a intrat sub stapanirea Habsburgilor, în urma tratatului de la Passarovitz, din anul 1718. Habsburgii au încercat sa instaureze în „Valahia Mica”, asa cum era denumita, o administratie proprie, sprijinita militar, si sa o transforme în provincie imperiala, astfel ca în urma acestor masuri s-a dezvoltat o puternica miscare de revolta, ce a cuprins toate clasele societatii, de la tarani si mici meseriasi, pâna la negustori, mica si marea boierime, tranformându-se într-o miscare nationala.

Populatia era nemultumita de caracterul caracterul militar al exploatarii si de strângerea veniturilor în visteria curtii imperiale. În aceste conditii, amploarea haiduciei a atins cele mai ridicate culmi chiar din Europa. Astfel, habsburgii au avut mari probleme de a prelua cu adevarat puterea în Oltenia. 

Haiducul Pavel Lotru care a capturat caravana cu biruri 

Haiducul Pavel Lotru, din Balcesti, satul gorjean în care s-a nascut si Maria Lataretu, a pricinuit multe neajunsuri Imperiului Habsburgic. A fost cautat timp de peste trei ani de imperiali si potere, dar nu a fost prins. Pavel Lotru a reusit sa le-a dea habsburgilor cea mai grea lovitura.

haiducii olteni-php

Acesta haiducea pe amândoua versantele Carpatilor, atât în Gorj, cât si în Vâlcea, precum si  prin zona Sibiului.   Aici avea mai multe ibovnice nemtoaice si unguroaice, neveste ale nobili înstariti din Sibiu. Pavel Lotru a aflat de la una dintre acestea ca urma sa soseasca în Oltenia caravana ce strângea taxele. Acestea venea din Ungaria, Croatia si Ardeal si era plina cu bani. Caravana cuprindea 20 de carute cu pereti metalici, fiecare trasa de câte opt perechi de cai nemtesti. Acesta a pus la cale un jaf. Ceata lui s-a unit cu cetele de haiduci ale lui Radu Ursan si Neagu Papura. Atacul a fost dat la Dragasani.

Caravana a fost capturata de haiduci si  a provocat o adevarata prabusire financiara în Imperiul Habsburgic si, totodata, a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum si la destituirea banului Craiovei.  

În urma furtului de la Dragasani, habsburgii au înfiintat formatia paramilitara a pandurilor. Termenul de pandur vine din lumea germanica. Când au vazut ca trupele lor nu reusesc sa se impuna într-o regiune straina, plina de haiduci care nu le  dadeau pace, habsburgii au hotarât sa angajeze lefegii din rândul oltenilor, pentru prinderea haiducilor.

Niciun haiduc nu a fost prins. Habsburgii au platit doi ani de zile simbrie fara ca haiduci sa prinda alti haiduci. Austriecii au hotarât sa plece din Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta sa fie retrocedata pe baza tratatelor internationale.  

Radu Ursan îi punea pe prizonieri sa joace dezbracati povesti populare

Haiducul Radu Ursan era din comuna gorjeana Jupanesti si era renumit pentru modul în care îsi batea joc de soldatii imperiali. Acestia erau obligati sa joace piese de teatru în pielea goala si cu masti pe fata, spre deliciul haiducilor. Soldatii erau pusi sa joace povesti populare. Unul dintre cei care au fost umiliti în acest fel a fost contele Maxim von Bindewald. Acesta fusese trimis sa cerceteze un jaf dat de haiduci, dar a fost prins de acestia. Ca pedeapsa, contele austriac a trebuit sa joace iedul numarul patru. Povestile erau adaptate, fiind mai multi lupi si iezi decât în povestea adevarata.  

Radu Ursan nu a fost prins de austrieci, dar a murit într-o lupta cu turcii la Caransebel. Se presupune ca acesta a fost eroul celebrei balade populare „Radul Mamii”, care provine din partile Gorjului.  

Iancu Jianu, cel mai vestit haiduc din Oltenia 

Iancu Jianu este cel mai estit haiduc din Oltenia. Acesta s-a nascut în anul 1787, într-o familie înstarita, cu rangul de slugeri, pe domeniile boieresti din Romanati. Era foarte îndemânatic în mânuirea armelor. În plus era foarte curajos si stia sa-si apropie ostenii care îl urmau pâna la moarte în orice batalie. În timpurile de glorie, Iancu conducea o ostire formata în jur de 2.000 – 3.000 de haiduci, care luptau împotriva boierilor mai vechi, a fanariotilor, habsburgilor si mai apoi a turcilor. A condus chiar Oltenia în locul puterii domnesti.  

haiducii olteni-iancu jianu

Cel mai important moment l-a constituit campania din 1809 dusa de haiduci la miazazi de Dunare, atunci când au fost incendiate Vidinul si Plevna, iar Pazvan-Oglu, pasa din Vidin, a fost ucis, ca razbunare pentru ca atacase Craiova si mai multe sate din Oltenia. Raiaua turceasca de la Turnu Magurele a fost distrusa din temelii. În perioada respectiva, Iancu Jianu era un adevarat voievod. Acesta facea danii bisericilor si ridica cladiri pentru comunitatile din Craiova si Caracal.    La Revolutia din 1821, Iancu Jianu l-a întâmpinat pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Iancu Jianu s-au unificat cu oastea lui Tudor, haiducii intrând în rândurile pandurilor.   A fost prins în timp ce mergea neînsotit pe ulitele Bucurestiului si a fost osândit la moarte. A fost iertat dupa ce a fost cerut în casatorie. Potrivit legii pamântului, daca o fata cerea de sot un osândit, acesta era iertat. Iancu a fost cerut de mai multe jupânite si a ales-o pe una dintre ele, dupa care a renuntat trepat la haiducie.   Iancu Jianu si-a scris unele dintre luptele pe care le-a dat: „Legai pe toti din ocna, slobozii burduful si scosei pe toti haiducii din ocna si plecai cu dânsii pâna la un loc. Un haiduc ce-i zicea Voicu Iabras, strânse si el o ceata de ai lui, plecând împreuna si trecui Oltul la Slatina“.

Twitt
 
 
MixDeCultura 2882 16-07-2015 Vali
    Nu am gasit articole asemanatoare
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 10 Pagina incarcata in 0.250586986542 secunde