Doamna Chiajna

 
Exista in istoria romanilor femei ramase celebre, fie prin activitatea lor politica si diplomatica, fie prin contributia pe care au adus-o la dezvoltarea culturii sau sportului. Despre unele s-a scris mult, despre altele nu s-a scris nimic, ele ramanand undeva in documentele epocii, urmand a fi redescoperite si puse la locul cuvenit. O personalitate despre care s-a scris mult, si nu intotdeauna in favoarea ei, a fost Doamna Chiajna, numita si Mircioaia. Ea a fost prima romanca careia i s-a scris un poem in timpul vietii, prima romanca care a condus o ostire si care a patruns in culisele Stanbului, prima domnita care a condus tara, ca regenta a minorului Petru cel Tanar, reusind prin diferite mijloace sa obtina tot ceea ce si-a propus. De la invatatul grec Gheorghe Etolianul, care ii scrie un poem, la cronicarii Stoica Ludescu si Radu Popescu, pana la istoricul A.D. Xenopol si scriitorul Alexandru Odobescu, Chiajna este prezentata ca fiind personificarea ambitiei, a rautatii si a cruzimii. Faptele ei arata ca a fost ambitioasa, ca a dorit binele copiilor ei, pe care i-a iubit foarte mult, ca a fost o femeie culta, pe care unii o numesc Caterina de Medicis a romanilor. Chiajna, numele slav pentru Despina, este fiica lui Petru Rares si a primei sale sotii, Maria, si s-a nascut in Polonia in anul 1525. La varsta de 2 ani, ramane orfana si o va creste cu multa dragoste a doua sotie a domnitorului, blanda, evlavioasa si culta Elena. Ea a mostenit firea navalnica a Musatinilor si Basarabestilor, fiind total diferita de sora sa vitrega, Ruxandra, sotia Lapusneanului. S-a casatorit la varsta de 21 de ani cu Mircea Ciobanu, domnitorul Munteniei, fiul natural al lui Radu cel Mare, renumit pentru cruzimea fata de boierii care nu l-au vrut domn si care au complotat impotriva lui. Chiajna a fost vrednica in toate: a avut 7 copii, a fost o sotie credincioasa si o mama iubitoare, a ctitorit scoli ( a intemeiat o scoala romaneasca la Campulung Muscel), biserici alaturi de Mircea Ciobanu sau de fiul ei, Petru, ( Biserica Buna Vestire din Bucuresti, Biserica Domneasca din Campulung Muscel, Manastirea Carnu din judetul Buzau, Schitul Iezer din judetul Valcea, Manastirea Plumbuita, terminata de Mihnea Turcitul), a inzestrat manastiri cu carti si ferecaturi din tara si de la Muntele Athos. A doua domnie Mircea Ciobanu o obtine prin Chiajna, care reuseste prin farmecul a doi ochi frumosi si un zambet ispititor sa-i convinga pe oamenii lui Soliman Magnificul sa puna o vorba buna pe langa sultan ca sa-l ajute sa ia tronul. Insa acesta, moare dupa cateva luni, Chiajna confruntandu-se cu boierii potrivnici, in doua batalii, pe care ea le conduce, la Romanesti si Serpanesti. In cele din urma este infranta si ia cale Stanbulului, unde cumpara cu bani grei favorile a doua cadane: evreica Nurbani si venetiana Sofigi, care il conving pe Magnificul cat este de bun Petru pentru a domni in Muntenia. Timp de 12 ani, Chiajna conduce tara, perioada in care a urmarit sa-si chiverniseasca fetele: pe Anca o casatoreste cu banul Neagoi, pe Alexandra cu camarasul Gheorghe, realizand astfel si pace cu boierii. Pe Petru il casatoreste cu Elena, fata capitanului Nicolae Cherepanovici din Sibiu, care naste dupa 5 luni , ceea ce o va determina pe Chiajna sa-si trimita nora necridincioasa, cu tot cu zestre acasa. Pe Dobra a vrut sa o casatoreasca cu Despot Voda, dar afland de uneltirile acestuia de a-l pune pe Dumitru, fratele sau adoptiv, domnitor in Muntenia, rupe logodna, iar pe Dumitru il prinde si ordona sa i se taie capul si precum Salomeea cere sa i se aduca capul necredinciosului pe o tava de argint. Pe Mariana, prin intermediul Patriarhului Iosif, o casatoreste cu Ion Cantacuzino, coborator din imparatii bizantini. Insa cand acesta a sosit la Bucuresti si frumoasa Mariana a vazut un mire batran de 50 de ani si foarte urat a cerut mamei sale sa o ajute sa refuze mana Cantacuzinului. Chiajna a chibzuit mult si dragostea de mama invinge, asa ca organizeaza dupa nunta, rapirea fetei si a zestrei, fapta care o va costa pe ea si pe fiul ei, tronul. Pe Mariana o va casatori mai tarziu cu nepotul Patriarhului, urmas al Paleologilor. Chiajna cu Petru si Dobra sunt exilati la Alep, une dupa moartea lui Petru, de inima rea, fosta doamna, saracita, nu se da in laturi de la munca, ocupandu-se cu comertul ambulant si cu tesutul. Pe cei doi feciori inchisi la Stanbul, Mihnea si Radu, ii sfatuieste sa se musulmanizeze pentru a scapa de inchisoare, iar pe frumoasa Dobra o casatoreste cu mostenitorul tronului, viitorul sultan, Murad. Prin acesta casatorie, Chiajna revine in forta la Stanbul, unde, pana la moartea sa in anul 1588, va juca rol important in numirea domnitorilor in Moldova si Muntenia sau in aranjarea unor intalniri ai diferitor ambasadori cu sultanul. Aceasta a fost Doamna Chiajna, nascuta de mama sa in pribegie in Polonia, moarta in pribegie in Turcia, probabil ingropata in Galata (mormantul nu a fost descoperit), plina de energie, ambitie, ancorata in intrigile epocii, cu nimic mai prejos de faptele pline de cruzime ale contemporanilor ei: Heric VIII, Maria Tudor, Carol IX, Ivan cel Groaznic s.a. [youtube]http://www.youtube.com/watch?v=wBlpwZ3GVXk[/youtube] [youtube]http://www.youtube.com/watch?v=iSO1oEXLCO4[/youtube] [youtube]http://www.youtube.com/watch?v=PHYCdkBeheM[/youtube]
 
 
Internet 1738 14-07-2015 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 22 Pagina incarcata in 0.220203876495 secunde