Cateva mituri istorice intre adevar si fictiune

 

Din cand in cand nu doar teoriile stiintifice se dovedesc fanteziste, ci si unele „adevaruri” istorice care se perpetueaza generatie dupa generatie. Iata alte cateva asemenea mituri, selectate de site-ul listverse.com

 Sinucigasii de pe Wall Street. Criza financiar-bancara din 1929, care incepe o data cu prabusirea Bursei de pe Wall Street a avut efecte devastatoare in toata economia occidentala. De atunci au circulat informatii despre faptul ca, pierzandu-si averile, multi bancheri si brokeri de pe Wall Street au decis sa-si ia viata sarind de pe acoperisuri si pe ferestrele cladirii. O poveste apocrifa pomeneste despre faptul ca lucrurile ajunsesera atat de rele ca atunci cand cineva venea sa inchirieze o camera de hotel, cei de la receptie intrebau daca era pentru dormit sau pentru a se arunca de la etaj.

 Povestea sinucigasilor de pe Wall Street a fost repetata de-a lungul anilor incat a ajuns sa fie crezuta si repetata si azi. Cu toate ca a fost dezmintita de un studiu, inca din anii 80. E adevarat ca rata sinuciderilor a atins un nivel fara precedent in anul 1932, mai exact 17,4 persoane la 100.000 de cetateni americani. Studiile arata ca rata sinuciderilor crescuse constant in anii de dinaintea crash-ului, in perioada anilor 1920. Intre 24 octombrie 1929, zi cunoscuta sub numele de „martea neagra” si sfarsitul anului, ziarul The New York Times raporta 100 de sinucideri si tentative de sinucidere in oras. Doar 8 persoane s-au sinucis sarind in gol de pe cladiri sau de pe poduri. Numarul celor care au sarit de pe cladirea Wall Street pentru ca pierdusera totul a fost de doar doua persoane!

Caii polonezi impotriva Panzer-urilor germane. Unul din miturile celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost intarit de imaginea cavaleriei poloneze inarmata cu sulite, atacand in disperare si fara sorti de izbanda tancurile Panzer! Intr-adevar, Polonia avea numeroase regimente de cavalerie in timpul razboiului, asa cum aveau si alte armate nationale. Este, de asemenea, adevarat ca a existat o lupta cunoscuta sub numele de Batalia de la Krojanty, unde cavaleristii polonezi cunoscuti sub numele de Ulani, s-au angajat in lupta cu trupele germane.

 In rest, povestea este propaganda lansata de nazisti, apoi de sovietici. In realitate, lucrurile au stat diferit. Mai intai ca Ulanii nu au luptat in al Doilea Razboi Mondial cu sulite. Cavaleria avea arme de foc. Si apoi, in atacul amintit nu a fost vorba de tancuri germane, ci de vehicule blindate folosite pentru recunoastere. Cavaleria poloneza nu a sarjat direct niciodata impotriva tancurilor, infanteriei din transee sau pozitiilor fortificate de artilerie germane, ci a luptat mai degraba ca infanterie mobila (dragoni), sau ca cercetasi. Cavaleristii au executat rareori sarje impotriva coloanelor de infanterie aflate in deplasare.

 Trupele poloneze n-au atacat niciodata armata germana motorizata. La Krojanty, infanteria germana a spart linia de aparare poloneza, iar cavaleria a fost trimisa sa atace si sa incetineasca inaintarea infanteriei, suficient de mult pentru a oferi ragaz trupelor poloneze sa se regrupeze. Ce nu stia cavaleria poloneza era ca germanii aveau vehicule blindate in zona care au intervenit in lupta, inclinand balanta in favoarea lor. Chiar daca ulanii au fost fortati sa se retraga sub un baraj de foc intens, ei si-au atins scopul, acela de a forta armata germana sa se regrupeze si de a le intarzia inaintarea.

 Americanii au vrut sa ajunga pe Luna. Cand URSS a lansat satelitul Sputnik 1 in spatiu, in 1957, SUA a trebuit sa reactioneze declansand astfel Cursa Spatiala. Dar nici Eisenhower si nici JFK nu-si doreau sa se implice in aceasta cursa punand la bataie resursele financiare ale tarii. Kennedy era chiar avocatul unei cooperari cu rusii pentru o eventuala misiune pe Luna. Nici populatia nu murea de entuziasm pentru un asemenea program extrem de costisitor.

 Sondajele aratau ca aprobarea cetatenilor pentru un program spatial se situa sub 50 la suta in anii 1960. Aprobarea cetatenilor americani a atins un varf de 53 de procente de-abia dupa ce Neil Armstrong a facut „pasul urias pentru umanitate”. Asadar, cetatenii americani nu doreau sa ajunga pe Luna, iar daca programul spatial s-a pornit si a fost incununat cu aselenizarea lui Apollo 11 in 1969, asta s-a datorat motivelor politice si nicidecum dorintei populatiei platitoare de taxe. Si unul din motivele pentru care cetatenii dezaprobau programul spatial era fara indoiala perceptia gresita fata de notiunea de „buget NASA”.

 Sondajele aratau ca americanii erau convinsi ca NASA primea 22 la suta din bugetul federal pentru Cursa Spatiala. In realitate, insa, Agentia a primit maximum 4,3 la suta in momentul de varf al programului spatial, in rest, bugetul ei nedepasind 1 la suta.

 Nero ii arunca pe crestini in ghearele leilor, la Colosseum. Erau o multime de spectacole trasnite pe care romanii le vedeau la Colosseum, dar nu exista nici o dovada de incredere care sa sugereze ca Nero executa crestinii la Colosseum aruncandu-i in ghearele leilor, desi filme si carti pe tema asta s-au facut si mitul circula si azi.

 Fara indoiala au existat crestini condamnati la sfasiere de catre fiare (damnatio ad bestias) sau oameni care erau omorati de animale la Colosseum. Dar nu exista dovezi ca Nero are vreo legatura cu aceste situatii si asta dintr-un motiv foarte simplu: Colosseum-ul nu exista atunci cand Nero era imparat!

 Nero a domnit pana in anul 68 d.Hr., iar constructia Colosseum-ului a inceput patru ani mai tarziu, sub domnia lui Vespasian. Nero este insa asociat cu povestea crestinilor aruncati la lei, deoarece, conform unor istorici contemporani, el este primul imparat roman care a persecutat crestinii si crestinii nu i-au putut ierta acest afront. Tacitus a scris ca Nero i-a acuzat pe crestini ca ar fi incendiat Roma in anul 64 d.Hr. Dar chiar si asa, acelasi Tacitus scrie ca Nero i-a pedepsit pe crestini arzandu-i pe rug, crucificandu-i sau lasandu-i sa fie sfasiati de caini. Tacitus nu pomeneste nimic despre lei! Dar istoriile se scriu in felul lor, iar mass-media raspandeste erorile de-a lungul generatiilor.

Revista Magazin

 
 
MixDeCultura 86 11-10-2017 Vali
    Acest articol nu are niciun comentariu
ADAUGA COMENTARIU

 
Online 31 Pagina incarcata in 0.194183111191 secunde